luni, 27 mai 2013


KWASIZABANTU –
ERLO STEGEN ŞI
TREZIREA PRINTRE ZULUŞI
 FAPTELE APOSTOLILOR 17:11
1 Ioan 4:1: „Preaiubiţilor,
să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi.“
Cercetarea de faţă ne provoacă la o cugetare personală pentru a vedea dacă duhurile care
lucrează în creştinismul de azi sunt sau nu sunt de la Dumnezeu. Deoarece ereziile din timpul nostru devin tot mai numeroase şi tot mai rafinate, se impune, în multe cazuri, o verificare atentă, intensă şi chiarde lunga durata,de a îndemna la luciditate şi la trezire. Noi suntem chemaţi să verificăm duhurile, să descoperim amăgirile şi să-i avertizăm şi pe ceilalţi. Este vorba despre o însărcinare ce are o fundamentare biblică, pe care a
regăsim explicit în epistolele lui Pavel  (2 Corinteni 11:3-15)  (Gal. 1,6-7)
Încă de la primele adunări au apărut lucrări ale întunericului. Ele constau nu numai în aspecte vizibile, respectiv exterioare, de imoralitate, ci mai ales în învăţături şi practici aparent creştine.
>>> Propovăduirea unei alte Evanghelii decât cea biblică înseamnă otrăvirea izvorului spiritual.
Acest fapt ne descoperă cu câtă seriozitate trebuie să privim problema învăţăturilor false:
(Gal. 1:8-9)
Fie ca fiecare dintre noi - şi în mod deosebit cei care sunt deja, într-un fel sau altul, în contact cu mişcarea KSB - să verifice aceste informaţii şi să-şi evalueze poziţia înaintea lui Dumnezeu cu sinceritate şi responsabilitate!

CE ESTE MIŞCAREA KWASIZABANTU (KSB) ŞI CUM A ÎNCEPUT EA?

Erlo Stegen s-a născut în 1935 în Africa de Sud şi a crescut la o fermă din apropierea localităţii
Pietermaritzburg. Strămoşii lui proveneau din zona landului Lüneburger Heide, Germania, fiind luterani radicali. Ei aparţineau de Misiunea Hermannsburg, care a apărut în comunitatea Lilienthal,la circa 55 km depărtare de Pietermaritzburg.
>>> Între anii 1954 şi 1966 se desfăşoară prima etapă a activităţii lui misionare, în care a practicat evanghelizări cu cortul. Stegen nu era însă mulţumit de succesul din
aceste campanii. El voia mai mult şi încerca din toate puterile să provoace o trezire. Dr. Kurt E. Koch, care prin cărţile sale - în special din spaţiul vorbitorilor de limbă germană - a pregătit drumul lansării lui Erlo Stegen, scria despre E. Stegen: „El era continuu animat de dorinţa declanşării unei  treziri. Întindea cortul de evanghelizare pentru 10, 12 sau chiar 14 luni, cu intenţia vădită de a obţine o revoluţie spirituală.”  El credea că Împărăţia lui Dumnezeu se poate dobândi prin fapte, şi această convingere a devenit tot mai mult ideea centrală a propagandei lui Stegen şi a KSB-ului. La început, succesul părea să îi dea dreptate lui Stegen în ceea ce făcea. Astfel, de la sfârşitul anului 1966 - începutul anului 1967 a început perioada considerată de KSB ca timpul trezirii printre zuluşi.
 „Kwasizabantu“. Acest nume vine din limba zulu şi înseamnă: “Locul unde este ajutat omul”. Misiunea sud-africană Kwasizabantu activează supraconfesional şi are peste 100 de colaboratori care lucrează program complet de muncă. Din cercul restrâns al KSB s-au înfiinţat alte 140 de misiuni externe. În decursul anilor, misiunea a devenit un mare centru de întruniri, unde se strâng oameni din întreaga lume. Aici se merge, în principal, pe vindecarea spirituală a oamenilor bolnavi, ale căror afecţiuni sunt considerate a fi de provenienţă demonică (exorcizare prin marturisire).
Vizitatorilor li se relatează în mod expres despre „vindecări“.
CARE ESTE ÎNŢELEGEREA LUI ERLO STEGEN DESPRE TREZIRE?
Erlo Stegen şi-a însuşit înţelegerea că ceea ce s-a petrecut la Cincizecime ar fi fost un
eveniment sfânt care nu a avut loc o singură dată, ci că acest eveniment s-a repetat şi se poate repeta şi azi, deci şi în zilele noastre. Pornind de la această înţelegere, el s-a concentrat pe realizarea unei treziri printre zuluşi asemănătoare celei de la Cincizecime. Stegen nu era mulţumit nicidecum cu o simplă trezire, ci îşi dorea o trezire ca aceea din timpul apostolilor, o trezire însoţită de semne şi minuni. În acest sens, el a emanat o teologie inventată special din şi pentru dorinţa sa.
 Modul lui Segen de a vedea trezirea l-a dus pe el şi pe adepţii lui în situaţia de a-l pune în centru pe om şi experienţa lui. La baza teologiei lui Stegen, pe baza manifestărilor interioare, se află experienţa personală.  Prima experienţă personală importantă el o numeşte revărsare. Ceea ce a urmat şi continuă este că Stegen trece la predicarea „revărsării”. „Revărsare” în sens biblic există. Dar la Stegen „revărsarea” nu este numai şi numai la latitudinea lui Dumnezeu, ci omul are şi el contribuţia lui.
>>> Atentie >>>  Despre descoperirea făcută de el în 1960, a metodei care, de fapt, duce la manipulare, Stegen însuşi mărturiseşte:
„(...) Îmi amintesc de o zi când am întrebat în micuţa noastră biserică:
- Cine dintre voi crede în Isus Hristos?
Am făcut apoi ceva ce în mod normal evit să fac şi am spus:
- Cei care cred în Isus sunt rugaţi să ridice mâna.
Bineînţeles că nu a fost nici măcar unul care să nu ridice mâna. Atunci am întrebat:
- Priviţi aici. Isus spune că dacă noi credem, cum spune Scriptura, atunci din viaţa noastră vor curge râuri de apă vie. Lăsaţi-mă să pun o întrebare personală: Este aşa la noi?
- Nu! au răspuns ei.
- Atunci asta înseamnă că voi nu credeţi în Isus?
- Dar noi suntem siguri că credem în El. Doar noi l-am acceptat pe Isus şi I-am predat viaţa noastră! Nu există nicio îndoială!
- Bine, dacă este aşa, atunci ori suntem într-o stare de amăgire, ori nu este adevărat ce spune Isus.” (Deci a introdus o îndoială privind siguranţa mântuirii.)
Această este formă de manipulare, folosind sugestia Este vorba despre strategia trezirii dorinţei, aşa cum se practică şi în psihologia modernă a reclamei. Este ca vocea unui tenor în fundal care răsună permanent: „Vouă vă lipseşte ceva! Voi nu sunteţi încă creştini binecuvântaţi deplin şi umpluţi de duh! Voi aveţi nevoie de mai mult! Noi putem mijloci pentru voi!
Acesta nu este modul de acţiune al Duhului Sfânt, pentru că Duhul Sfânt pune binecuvântarea în legătură cu Domnul Isus şi cu Cuvântul lui Dumnezeu. Duhul Sfânt conduce totdeauna la Domnul Isus, şi niciodată spre mijlocitori dubioşi pentru obţinerea binecuvântării.
Practicarea metodei de trezire prin voinţa indusă de Stegen, cu pretenţia că este aplicată în numele creştinismului, este o erezie periculoasă, cu tendinţe distructive. Plusul de binecuvântări spirituale promis adeseori se arată a fi apoi, după mai mulţi sau mai puţini ani, ca un adânc minus falimentar. Urmarea este că cei induşi în eroare vor trebui să tragă consecinţele, suferind daune spirituale grave. Punctul final pentru unii dintre aceştia sunt dezamăgirile, rănirile, amărăciunile, relaţiile deteriorate.

Prin predici împotriva păcatelor şi prin multe spovedanii se ţintea viaţa perfectă, fără păcat. Dorinţa după o viaţă fără păcat a devenit aşa de mare încât tensiunea dintre natura păcătoasă şi exigenţa pentru a o realiza a devenit insuportabilă.
Este evident că, din acest punct de vedere, câteva lucruri importante din Biblie cu privire la păcat şi izbăvirea de păcat nu erau înţelese de mulţi creşini. În final, s-a găsit ca rezolvare a acestei probleme trăirea sau experimentarea a ceea ce ei numesc* punerea vietii in ordine *sau  marturisirea pacatelor in detaliu*Doar puţini au recunoscut atunci că această mişcare avea în sine un caracter mincinos şi că mergea într-o direcţie falsă.
>>> Evanghelia biblică a fost abandonată aproape în întregime sub grămezile de dărâmături ale teologiei experienţelor personale<<<
>>> Este nevoie acum de eforturi mari pentru a recunoaşte ce este de fapt Evanghelia biblică şi învăţătura biblică pentru că substanţa spirituală a Adunării Domnului Isus a fost demolată foarte repede.
Acest comportament-tip, prin folosirea abilă a tehnicilor de manipulare, este influenţabil şi dirijabil. Faptul acesta ne lămureşte cât de important este să cercetăm toate lucrurile şi să rămânem doar la Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece experienţele şi trăirile personale sunt manipulabile în tot felul de direcţii de către cei ce urmăresc alte interese. Prin experienţă personală se dovedeşte, de exemplu, că un om a mai trăit deja pe acest pământ.  
Un punct decisiv în metoda lui Stegen şi, pe scurt, el poate fi exprimat astfel: Recunoaşterea păcatelor creează trezirea! Când toate păcatele (din trecut si prezent)sunt recunoscute cu lux de amanunte in fata uniu om, atunci Dumnezeu trebuie să dea trezire!
După cum se prezintă detaliat mai departe, Stegen crede foarte mult în vedenii şi vise.
Stegen pune trezirea în dependenţă de om. Omul are cheia pentru trezire în mâna lui. Această interpretare explică exagerarea deosebit de puternică a păcatului şi a mărturisirii păcatului şi este tema principală a tuturor grupărilor KSB. Stegen propovăduieşte până în ziua de azi în principal păcatul.
 Păcatul şi mărturisirea păcatelor sunt la el şi în KSB în centrul predicării. Nu Domnul Isus şi ce a făcut El pentru iertarea păcatului, nu lucrarea Lui de mântuire şi de îndreptăţire prin credinţă, ci păcatul şi mărturisirea păcatului reprezintă „Evanghelia“ KSB. La o observare mai exactă devine clar că predicarea păcatului este un mijloc de a atinge ţelul, de a fi aşezat în slujba unei „binecuvântări“ mai înalte, care, oficial, se poate experimenta numai în Kwasizabantu. Este dureros cum mulţi creştini de nume, chiar cu pretenţia că sunt instruiţi în domeniul teologiei, nu pot pătrunde această „capcană meschină“, ci o recomandă mai departe ca pe o taină pentru binecuvântări deosebite ale lui Dumnezeu. Practica scoate la iveală că predicile KSB îi duc pe oameni spre o deprindere şi înţelegere legaliste ale mântuirii. Accentuarea nebiblică a păcatului şi reducerea lui la imoralitate şi la abateri de la tradiţii deviază privirea de la păcatul propriu-zis, care este lipsa de încredere în Domnul Isus şi în singura Lui lucrare de mântuire.
De aceea ereticii poartă totdeauna o responsabilitate complice la erezii. Erezia precedă deseori o schimbare a direcţiei privirii de la Domnul Hristos la EU, precum şi o neglijare şi o necredincioşie faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Şerpii veninoşi au într-un creştinism devenit neveghetor câmpul lor ideal de acţiune.
>>> Prin semne şi minuni mincinoase şi prin multe alte erezii mii de creştini nemulţumiţi ajung pe căi rătăcite.<<<
 Muşcătura otrăvitoare a ereziei satanice îşi pierde efectul numai atunci când creştinii privesc din nou la lucrarea de mântuire a Domnnului Isus şi odată cu aceasta acceptă dragostea pentru Adevăr.
>>> Catastrofa spirituală din KSB s-a răspândit încet şi inevitabil pe fundamentul teologiei
experienţelor lui Stegen.
Mulţi colaboratori au părăsit staţiunea misionară din motive de conştiinţă încă din anii de
început. Relatări despre situaţia din staţiunea misionară i-au iritat pe unii creştini care, din cauza succeselor vizibile, ignorau posibilele abuzuri.
De aceea, ar trebui ca roadele să fie verificate cu foarte mare grijă.
Atentie: întrucât trezirea printre zuluşi despre care este vorba aici nu este verificată cu sinceritate, nefiind nici pe departe corelată cu Cuvântul lui Dumnezeu, se consideră că succesul lui Stegen ar fi un motiv suficient spre a considera că se bucură de o confirmare dumnezeiască. Succesul lui are însă temelia de evaluare foarte critică şi îndoielnică. Elias Schrenk spunea cu privire la acest lucru: „Cine orientează adevărul unei chestiuni numai pe succesul lui este deja la începutul unui drum de rătăcire“.
 Ereziile nu ar fi încununate de succes dacă ele ar fi cercetate. Dar pierderea substanţei spirituale şi orientarea spre creştinismul experienţelor împiedică recunoaşterea anvergurii manevrelor satanice de amăgire. Captarea unor mari mulţimi de oameni poate fi un indicator important pentru centrul de acţiune al profeţilor falşi
Vedeniile Lydiei Dube o fosta vrajitoare devenita o conlucratoare joacă în KSB un rol important, are  chiar o funcţie-cheie. Prin aceste vedenii s-a văzut şi se confirmă personalitatea lui Stegen căruia i se transmiteau mesaje divine.
Acesta era motivul pentru care mulţi creştini nu mai aveau nicio îndoială referitoare la mesajul lui„dumnezeiesc“. Se relatează că prin vedenii s-au convertit 50 de zuluşi tineri.
Vedeniile sunt un fundament deosebit de şubred, pentru că ele sunt un mijloc ideal de inducere în eroare folosit de Satan.
>>> Cel care poate face deosebire între lumină şi întuneric poate crede că în cer se lucrează cu aceleaşi metode ca în spiritism??? ! ! !
Mişcarea KSB din Germania joacă cel mai puternic rol în răspândirea ideologiei KSB în Europa. Acesta este capul de pod central spre Africa de Sud, deci cel care răspândeşte în mod eficient ideologia dependenţei depline faţă de Stegen în multe biserici şi comunităţi ale Europei. KSB-ul german este cel care organizează între altele turnee de conferinţe cu participarea lui Erlo Stegen,la care participă parţial şi corul „Euro“ al KSB. Cor prin care KSB isi face intrare perfecta in multe Bisericii si prin care castiga o buna publicitate.
Prin conferinţe şi predici în multe biserici şi localuri din Germania lucrarea este cunoscută în ţara noastră de peste 25 de ani“. Misiunea Kwasizabantu există în mai multe ţări europene precum:
Franţa,Elveţia, Belgia, Olanda, Ungaria, România.
· Misiunea Kwasizabantu Germania e.V. (din 1999 Misiunea Kwasizabantu Germania de Sud e.V.)
· Creştini pentru adevăr (CFT)
· Acţiunea „Wahre Liebe wartet “ – „Dragostea adevărată aşteaptă“
· Bibel und Schriftenmission Dr. Kurt E. Koch e.V. – „Misiunea biblică şi de literatură dr. Kurt E.
Koch e.V. “
· „Domino Servite Schule“ – Înstituţia de învăţământ “Domino Servite Schule“
Prin cartea sa Dumnezeu printre zuluşi, Koch a deschis multe uşi pentru Erlo Stegen în lumea evanghelicilor.
DE RETINUT >>> Într-o scrisoare din 7 ianuarie 1983, un mare număr de fraţi din Uniunea Fraţilor Evanghelici au scris sfatului de fraţi. Acolo se spune:
Nu scriem aceste rânduri cu uşurătate, ci dintr-o necesitate lăuntrică, pentru că ne temem de existenţa în continuare a Uniunii Fraţilor din Germania! Să puneţi această scrisoare în faţa ochilor voştri, căci în acest moment nu mai este vorba despre a ajunge cu toate mijloacele la o trezire sperată, ci să dovedim sfinţenia împiedicând prăbuşirea Uniunii. Cu alte cuvinte, în loc de o trezirea scontată, ar rămâne o grămadă de cioburi (adică fraţi dezbinaţi).” Tensiunile se ascuţeau din ce în ce mai mult. Prin intervanţia decisă şi curajoasă a unor fraţi responsabili, marea nenorocire a putut fi împiedicată...
 CE EFECTE SE OBSERVĂ ÎN KSB?
Cele mai puternice efecte ale KSB sunt : teama, dependenţa de responsabilii KSB, izolarea
socială, muţenia spirituală, o înţelegere complet limitată a mântuirii şi credinţei. Inducerea fricii este la multe grupări o metodă decisivă pentru a-i ţine pe oameni în dependenţă sufletească şi spirituală.
Dacă mai târziu ar încerca să fugă, uşile vor fi imediat zăvorâte cu cheia fricii.
ATENTIE......
Frica joacă şi în KSB un rol principal. Este teama că mergi la pierzare dacă nu ţi-ai recunoscut toate păcatele din trecut si prezent , că nu trăieşti mai departe o viaţă fără păcat şi că nu vei reuşi la toate probele la care vei fi supus. Aşadar, pentru a scăpa de această teamă, credincioşii din sistem apelează permanent la mărturisiri ale păcatelor.
>>>  Daubermann identifică următoarele efecte:
1.  o nouă conştienţă
2.  pretenţia că eşti exceptional
3.  anularea autorităţii Sfintei Scripturi
4.  viaţa proprie, ireproşabilă, ca punct central
5.  limitarea la o ireproşabilitate etico-morală
6.  apariţia în public a femeii, respectiv dând învăţătură
7.  recunoaştera păcatelor înaintea „duhovnicilor“, ca regulă de bază
8.  recunoaşterea păcatelor ca activitate de rutină
9.  accent doctrinar pe sfinţirea personală
10.  dispreţuirea relativă a frăţietăţii spirituale cu toţi urmaşii lui Isus
11.  poziţie necritică faţă de biserică
12.  relaţii de prietenie, respectiv colaborare cu statul
13.  predilecţie pentru expunerea de tablouri
14.  predilecţie pentru pelerinaje
15.  înţelegere greşită privind legalismul

Câteva puncte sunt explicate aici mai în detaliu:
Referitor la punctul 1 (o nouă conştienţă) :
Cine a devenit un adept convins al KSB aparţine în întregime acestei secte, aşa cum se spune,cu trup şi suflet. Viaţa lui, perspectiva lui privind Evanghelia, concepţia lui privind drumul creştinilor în lume au luat o întorsătură radicală. Chiar dacă el a fost zeci de ani credincios, aşa cum era, toate acestea dintr-o dată nu mai au nicio semnificaţie. De abia acum, spune el, că a găsit de fapt adevărul.
Membrii KSB au convingerea că Dumnezeu l-a folosit pe Erlo Stegen pentru a dărui o trezire ca la Rusalii. Numai cine ar ajunge la această trezire ca la Cincizecime ar avea un standard mai înalt şi mai spiritual decât toţi ceilalţi creştini. Din acest motiv, Erlo Stegen şi toţi cei care sunt înrudiţi cu el, sau ocupă poziţii de conducere în KSB, sunt onoraţi, fiind considerate persoane deosebit de spirituale.
 ATENTIE !!! De aceea nici nu se
pune problema verificării mai îndeaproape dacă „evanghelia“ KSB corespunde sau nu Evangheliei biblice. Ripostele critice referitoare la propovăduiri şi practici nebiblice sunt considerate de KSB fie atacuri satanice, fie li se răspunde cu afirmaţii precum: „dar eu am fost foarte binecuvântat(ă) prin KSB“. Se pare că cei din mişcarea KSB nici nu mai realizează faptul că orice evaluare a creştinismului se face după principiile Scripturii, căci au alunecat spre încredinţarea că evaluarea sau testarea veridicităţii creştinismului se face conform experienţelor din viaţa celor credincioşi.
La aceasta:
Aici, omul considerat întreg este acela căruia îi rămâne de fapt numai mişcarea Kwaszisabantu, în care el a trăit şi a experimentat adevărata viaţă din Dumnezeu.” Fraţii care au devenit adepţii Kwaszisabantu par că îi împart pe credincioşi în două grupe: aceia care aparţin mişcării Kwaszisabantu şi restul, care nu aparţin de ei, respectiv care nu vor să aparţină de ei. Diferenţele dintre cele două grupe ar putea fi definite după cum urmează:
„Unii au adevărul, ceilalţi nu. Unii au biruinţa, ceilalţi nu. Unii stau în binecuvântarea lui Dumnezeu, ceilalţi nu ş.a.m.d. Un adept KSB convins vede, gândeşte şi simte aproape numai în sistemul acestor două categorii, conform unei scheme, care arătă că ori eşti – ori nu eşti.“

La punctele 7 şi 8 (mărturisirea păcatelor în faţa „duhovnicului“ ca regulă de bază, recunoaştereapăcatelor ca activitate de rutină),

>>>ATENTIE!!! dovada clara de abatere de la invatatura Noului Testament : Erlo Stegen, leagă oameni duhovnici de oameni, căci ei spun (precum mie atunci): „Dacă tu ai păcătuit, Dumnezeu nu te ascultă, căci Dumnezeu nu-i ascultă pe păcătoşi ..., de aceea tu trebuie să mergi la cineva care să se roage pentru tine.” >>>(o abatere grava de la invatatura sanatoasa a Noului Testament de la Domnul Isus Cristos si lipirea de oameni ca si intermediari subtil dar nimicitor)<<<
Este de înţeles că acei creştini nestatornici pot lua de bună acestă declaraţie, devenită
sugestie, să se supună acestei sugestii şi să ajungă dependenţi de spovedanii.
 De retinut >>> Duhovnicii intră în toate domeniile vieţii. Chiar şi ce fac soţii trebuie să se ştie. Dacă un membru KSB vrea să se căsătorească cu o membră KSB, tânărul merge la duhovnic şi îi spune acest lucru. Dacă duhovnicul este de acord, apoi el merge la „duhovnica“ de care aparţine aceea pe care a ales-o. Dacă aceasta este de acord, atunci adresează fetei cererea de căsătorie.
Generalizând, putem afirma prin dovezi că duhovnicii sunt oamenii de legătură spre Stegen.
Legătura membrilor KSB cu duhovnicii este o tehnică importantă de manipulare a conducerii KSB şi conferă controlul asupra adepţilor lor.

Privind punctul 11( poziţie necritică faţă de biserică):
Mişcarea KSB este legată ideologic în mod deosebit de bisericile evanghelice...
Avertisment cat se poate de serios :În interiorul bisericilor evanghelice şi în împrejurimile acestora există prieteni legaţi de Stegen, ale căror voci au o mare influenţă pe scena evanghelicilor.(EXISTA  SIMPATIZANTI  AI  ACESTEI  MISCARI  SI  DIN  OAMENI SI LIDERI AI BISERICILOR EVANGHELICE  DIN ROMANIA  (BAPTISTE, PENTICOSTALE ,CRESTINI DUPA EVANGHELIE ,etc... )
>>> IPORTANT:  Este uşor de înţeles că, prin relaţiile bune cu aceste biserici, KSB vrea să îşi mărească sfera de influenţă. În 1992 a avut loc în Kwasizabantu a 4-a conferinţă a preoţilor, la care, printre alţii, a luat parte prof. Beyerhaus. La această conferinţă a fost emisă o declaraţie pentru înbunătăţirea traiectoriei bisericii. Această declaraţie a fost semnată de peste 1.000 de preoţi şi lideri bisericeşti, precum şi de mai multe mii de creştini şi a fost considerată drept cel mai însemnat document pentru susţinerea Africii de Sud.

La punctul 12 ( relaţii de prietenie, respectiv colaborare cu statul):
Erlo Stegen are şi abilităţi ca diplomat, el se pricepe să-şi exercite influenţa. Astfel, a apărut pe scena politică ca vorbitor (de exemplu, pe 23.04.1988, unde a vorbit la ziua Partidului federal al ligii catolice creştine. Reuniunea a avut loc la Worms şi a avut tema: “Apartheid sau comunism”?) Dar nu numai atât. El s-a şi implicat mult în politică. Chiar mai mult decât ar fi voit membrii KSB. Un fost colaborator, care se ocupa cu transmisii radio în Africa de Sud, îi relata autorului cărţii, că Stegen lar fi influenţat atât de puternic cu ideologia apartheidului încât cunoscuţii din preajma lui, văzând cum îşi exprima părerile, au tras concluzia că avea efectiv creierul spălat. Din informaţiile de la cei ieşiţi din sistem a reieşit că Stegen a colaborat cu serviciile secrete ale regimului apartheid sud-african. Într-o relatare dată publicităţii se spune: „Serviciul secret al
guvernului albilor avea, după declaraţiile dizidenţilor, un interes deosebit în mărturisirea păcatelor,cum se făcea la Kwasizabantu, unor activişti antiapartheid.”
Astfel de mărturisiri ar fi condus mai apoi la audieri care, în câteva cazuri, au dus la arestarea unor membri ai Frontului Democratic Unit (UDF) şi ai Congresului Naţional African (ANC). Mărturisirile au fost transmise colonelului Tibie Vermaak în Greytown. Ca răsplată, în anii '80, călătoriile de misiune şi corul de evanghelizare din Kwasizsabantu ar fi fost sprijinite cu transport gratuit în maşini militare şi cu bani.

Punctul 14 ( predilecţie spre pelerinaj)
Un punct Forte al lor prin care manpuleaza mintea oamenilor Creduli (lauda cu ceea ce se petrece in Africa de Sud minuninile care le pretind) Un om care a fost la Erlo Stegen indica Kwasizabantu drept „locul pelerinajelor evanghelice“din cauza numărului mare de vizitatori,în KSB sunt experienţe,trăiri, care se petrec, în mod ciudat, aproape în exclusivitate în Kwasizabantu, considerate de o
importanţă decisivă.
Pentru toate problemele de ordin confesional,respectiv de consultare a duhovnicilor şi de cugetări biblice care se ridică referitoare de KSB, pentru adepţii convinşi există o reţetă universală:“În avion cu el spre Kwasizabantu. Este clar că în Europa nu poate să fie ajutat “(ciudat dar cat se poate de adevarat)...
Asta explică şi de ce o parte considerabilă dintre membrii KSB din întreaga lume au fost cel puţin o dată în pelerinaj în Kwasizabantu. Ei susţin că binecuvântarea primită acolo pare să modifice fundamental creştinii.
Legat de pelerinajele în Africa de Sud, sunt formulate mai jos câteva puncte care nu necesită alte explicaţii. Ele ne-au parvenit printr-un fax adresat autorului cărţii de un creştin din Africa de Sud pe care KSB îl cunoaşte de 20 de ani. Aceste întrebări, pe care de fapt trebuie să şi le pună KSB, sunt:
· Este spovedania fiecărui păcat în parte o condiţie pentru iertare???
· Din aceasta rezultă a doua întrebare, despre siguranţa mântuirii. Există unii care au murit sau care ar putea muri fără să îşi mărturisească păcatele??? Care este destinul lor??? Sunt ei mântuiţi sau nu???
· Punctele de vedere ale oamenilor sunt angajante, de exemplu, în relaţiile celor care se iubesc şi doresc să se căsătorească. Pot vorbi unul cu altul şi ieşi unul cu altul pentru a se cunoaşte sau trebuie să rămână distanţi până în ziua nunţii lor?
· Ce poziţie se acceptă faţă de celelalte comunităţi şi biserici?????? Sunt ele văzute ca parte a trupului lui Hristos, sau numai KSB singur are lumina?????????????? “

 ESTE KSB UN SISTEM AL ABUZULUI?
Este o întrebare la care autorul dă libertate cititorului să îşi răspundă singur după lecturarea acestui capitol.
Familia Stegen a fost şi este chemată încontinuu să se pocăiască să îşi schimbe felul de gândire cu privire la acceptarea şi aplicarea de învăţături şi practici nebiblice, dar până în prezent toate aceste apeluri au fost adresate fără succes. Aceasta duce la temerea că aici nu e vorba de greşeli care au apărut într-o activitate cu un conţinut sau un miez bun, ci este vorba despre un sistem al abuzului, creat intenţionat cu scopul manipulării, deci urmărind interese meschine. Când în martie 2000 a apărut la Agenţia de presă IDEA un articol detaliat despre evenimente din interiorul KSB-ului, se putea citi în mod semnificativ: „Disputa dintre Friedel Stegen şi reporterul Kjell Olsen în legătură cu toate reproşurile.“
>>> Reproşurile se refereau la următoarele:
· Intrarea autoritară în scenă a familiei Stegen care nu suportă niciun fel de critică a stilului lor de conducere.
· Colaborarea cu regimul apartheid şi furnizarea de informaţii cunoscute cu ocazia spovedaniilor forţelor de securitate.
· Brutalitate faţă de copii, prin aplicarea bătăii, din sistemul de învăţământ “Domino Servite School”. 
· Presiuni exercitate pentru a despărţi membrii de familie.
· Înşelăciune, minciună şi calomnii grave.
· Cazuri de crime neelucidate la staţia misionară (de exemplu, în 1998, un băiat a fost omorât în bătaie de tatăl său. Poliţia a abandonat cazul.)
· Impunerea de legi dure în cadrul comunităţii.
· Reguli extreme pentru oamenii care au intenţia de a se căsători _pe motiv ca asa ar trai in sfintenie OARE ASA SA FIE?????????? (logodnicilor le este strict interzis să fie împreună fără supraveghere).
· Denaturarea lucrurilor.(se folosesc de informaniile celor spovediti spre ai tine legati de organizatia lor foarte subtil ii manipuleaza pe cei prinsi in capcana spovedaniilor).
· Control asupra membrilor comunităţii prin dialogurile cu duhovnicii.
Şi în alte publicaţii apar acuze grave la adresa lui Erlo şi Friedel Stegen şi a KSB. De exemplu, în publicaţia TOPIC se spune la unison: „Conducerea misiunii KSB din Africa de Sud respinge declaraţiile presei şi toate acuzele şi le consideră jumătăţi de adevăr sau neadevăruri.“
Rămâne un lucru care dă de gândit, şi anume faptul că mulţi martori şi foşti membri KSB
confirmă cele reproşate, în timp ce responsabilii KSB le resping, spunând că nu sunt adevărate.

>>> Multe anomalii depistate de mult timp nu sunt încă dezvăluite. Aşa este, de exemplu, un scandal financiar uriaş care rămâne încă neelucidat: Se dorea cumpărarea unei mine de diamante în Africa de Sud, lucru care a fost un eşec. Friedel Stegen a făcut propagandă printre membrii KSB să investească, iar aceştia au depus în bănci sume mari în speranţa obţinerii unor dobânzi substanţiale. Banii au fost plătiţi în conturi dubioase şi au dispărut fără urmă. Cineva deci a acumulat astfel câteva milioane de mărci germane.Unii membii KSB, care au dat crezare proiectului amintit mai sus pentru a investi, au luat chiar credite, şi acum au datorii uriaşe.

>>> Un alt act criminal este acela al Lydiei Dube care şi-a înscenat propria răpire. În iunie 2000, câţiva prieteni l-au informat pe Trevor Dahl despre aceasta. În 1997, Dube s-a lăsat răpită de o firmă de asigurări contra sumei de 4.000 de Rand (moneda din Africa de Sud), pentru ca să fie întărit interesul KSB în a conduce. Se pretinde că Erlo Stegen era informat despre această acţiune. Dar înşelăciunea a ieşit la iveală. O consecinţă a fost că Barney Mabaso, un conducător al KSB,împreună cu cei 650 de membri din comunitatea Tugela Ferry din Kwasizabantu au ieşit dinpărtăşie. Erlo Stegen a încercat să îi readucă pe fugari „la pocăinţă“, venind cu 300 de adepţi laTugela Ferry la o întrunire. Dar la sfârşitul adunării Mabaso a spus: Nu mai cred nici un cuvânt spusde Erlo Stegen.

>>> Un capitol foarte întunecat este distrugerea multor familii prin KSB. Un fost membru KSB i-avorbit despre aceasta autorului, afirmând că el cunoaşte cel puţin 10 familii din Germania care aufost complet distruse prin KSB. Deoarece convenţia ascultării, respectiv a supunerii, este naturatotalitară a KSB, multor adepţi le rămâne numai alegerea: ori să părăsească familia, ori KSB.
>>> Această structură de conducere dictatorială a KSB în relaţiile cu adepţii lor a ajuns să aibă o putere total îndumnezeită, ducându-i pe unii membri KSB atât de departe încât la ordinul de a se despărţide membrii de familie aceştia ascultă chiar dacă ar trebui să calce peste cadavre. Conduita biblică pentru viaţa de familie şi de căsătorie este dată de o parte, deoarece în KSB autoritatea lui Stegen depăşeşte autoritatea Sfintei Scripturi.
Articolul care a pus în mişcare o avalanşă este mărturia unei foste adepte, Erika Borman, din apropierea localităţii Kapstadt. În revista FEMINA, a femeilor din Africa de Sud, a apărut în februarie 2000 următoarea relatare:
Nu era pentru prima dată când am fost martori la asemenea măsuri brutale de educaţie. Eram adunaţi în rău-famata ‚cameră de sus‘. Pe podea zăcea o fetiţă ghemuită plângând înfundat.
Corpul şi picioarele îi erau presate strâns de podea de doi bătrâni ai adunării, în timp ce un altul dintre responsabili se adresa adunării şi spunea că prietena lor de 16 ani ar fi păcătuit şi acum ar primi pedeapsa dreaptă a lui Dumnezeu. Când rostea rugăciunea dinaintea disciplinării după procedurile obişnuite, scâncetele ei deveneau tot mai tari. Nu a durat mult până ce a ea a strigat: Îmi pare rău, nu mai fac!, iar loviturile aplicate cu furtunul de cauciuc nu conteneau să cadă una după alta pe spate, pe şezut şi pe coapse. Nu am putut număra loviturile. Au bătut-o până nu a mai putut striga, până nu a mai scos nici un scâncet. Duhul era zdrobit. A urmat o rugăciune ca Dumnezeu să ierte păcatele ei. Scrisese o scrisoare unui coleg din clasa ei. După ce s-a rostit rugăciunea, cei prezenţi au rostit în cor, într-un glas marcat de ascultarea supunerii, Amin!, şi au aşteptat predica. Această întâmplare ce a fost prezentată s-a petrecut la o staţiune misionară creştin ortodoxă în Natal (KSB din Africa de Sud, nota autorului). Acolo mi-am petrecut cel mai mult timp din copilăria mea şi din timpul de şcoală. Dumnezeul care ne era zugrăvit nu era în niciun caz un Dumnezeu al dragostei sau al îndurării, ci El se asemăna mai mult cu un tiran de obârşie omenească, care pentru cea mai mică greşeală cerea să ni se răsplătească. Pentru a ni se insufla teamă, seara ne erau prezentate filme ca Iadul care arde sau Groaznicul Domn al secerişului. Oricine, de la copil mic până la adult, ştia pe de rost aceste filme video. Trăiam într-o permanentă teamă, puteam muri sau să fiu lovită de trăznet în cazul în care viaţa mea nu ar fi fost în ordine, aş fi fost pierdută. Gândul că un băiat arăta bine sau că m-aş fi uitat într-o oglindă, toate astea erau păcate care meritau o condamnare veşnică.
După vacanţe se efectua cu regularitate testul fecioarelor la elevele din internat.  Am început să îmi
pun multe întrebări cu privire la acest stil de viaţă. Cu siguranţă toţi oamenii vor merge în iad, în afara câtorva mii de adepţi ai misiunii sau...?
Cu siguranţă eram condamnată la iad. Îndoiala care mă rodea m-a îmbolnăvit. Permanent sufeream de migrenă, dureri de spate şi de stomac. Mama mea m-a dus de la un specialist la altul ca să
fiu consultată. Dar medicii nu puteau să găsească cauza îmbolnăvirilor mele. Pentru că nimeni nu
bănuia disperarea mea, mă gândeam că o voi lua razna.
În ianuarie 1993, la numai câteva luni după ce am împlinit 21 de ani, sfătuită cu înţelepciune de rudele mele din Suedia am evadat de la staţia misionară. De atunci am trăit la o mătuşă în Pietermaritzburg şi am găsit un post ca recepţioneră. Când liderul misiunii a aflat că am evadat şi când o dată am vizitat-o pe mama mea, m-a chemat la el. M-a întrebat dacă sunt sigură că am
lucrat după voia lui Dumnezeu. Cinstită cum eram, i-am spus că nu L-am întrebat pe Dumnezeu înaceastă privinţă. Atunci el a început să îmi prorocească că în viaţă nu voi avea niciodată fericire şi
viitorul meu soţ se va culca cu alte femei. În încheiere a rostit asupra mea blestemul lui Dumnezeu.
În loc să se scuze de comportări
abătute şi să arate aceasta prin roada corectă a pocăinţei, Stegen susţine că relatările presei din Africa de Sud sunt campanii ale neadevărului şi ale jumătăţilor de adevăr. Şi aceasta face parte tot din strategia lor dirijată de dezinformare şi manipulare, iar ei pot totodată să numere mulţimi de adepţi care au încredere în ei necondiţionat şi îi urmează în nenorocire. Cu predici privind trădarea lui Iuda sau texte rafinate din epistole care îl vizează pe Dima, liderii KSB răspândesc sistematic teama de ieşirea din KSB, şi orice atac laadresa lor îl consideră o dovadă a vrăjmăşiei. Şi strategia funcţionează.
>>> Mulţi membri KSB incandescenţi susţin că sunt vorbiţi de rău şi îşi exprimă totala convingere că sunt prigoniţi, deci suferă pentru Isus.
>>> Domnia de unul singur, preluată cu de la sine putere de familia Stegen, este o maşinărie care funcţionnează aproape perfect. Ea funcţionează atât de bine încât cei care de fapt sunt induşi în eroare susţin că toţi ceilalţi sunt induşi în eroare.
IMPORTANT > O relatare a secretarului general al Alianţei evanghelice din Africa de Sud din 23 iunie 2000 despre Kwasizabantu arată în mod deschis, fără cruţare, periculozitatea KSB.
 Sub punctul 4 cu titlul:
>>> „Mărturii pentru dovedirea abuzurilor şi atrocităţilor comise de conducătorii KSB” se dau mai jos 9 subpuncte denumite astfel:
1. învăţături nebiblice
2. rolul nebiblic al fricii
3. brutalitate psihică
4. abuz psihologic
5. pierderea încrederii
6. distrugeri de familii, inclusiv de căsătorii
7. susţinerea de neadevăruri şi amăgirea
8. protecţia oficială a propriului stand prin conducători şi protecţie efectivă a răufăcătorilor
9. exclusivism: practica KSB considerată „calea
Câteva expuneri în jurul acestor puncte dau o privire de ansamblu profundă asupra unui sistem întunecat al abuzului.

La punctul 2 (rolul nebiblic al fricii) se relatează următoarele:
Mărturiile au adus comisiei de examinare suficiente dovezi că Erlo Stegen lucrează într-o structură în care se bucură de o cinste şi de o subordonare a adepţilor extremă, fără ca el să se subordoneze la rândul lui bisericii sau fără să trebuiască să răspundă înaintea cuiva de tot ceea ce face. Aceasta pare să îi fi deschis uşa spre abuzul de putere. În timp ce remarcăm că mulţi au încredere în domnul Stegen, sunt depuse mărturi că el şi alţi lideri KSB îşi exercită prea des autoritatea prin manipulări şi controlul oamenilor prin frică.”
Noi am audiat mărturiile şi relatările multor oameni care au fost timp de 30 de ani de partea KSB-ului şi am fost uimiţi auzind din povestirile lor ce rol joacă stabilitatea creată şi statornicită prin frică.
Conform constatării comisiei, frica rămâne în mod tragic, până azi, chiar în mulţi care au depus mărturie. Am auzit repetându-se mărturii precum: «Erlo avea control total asupra noastră», «când Erlo era fericit, totul era bine», «când Erlo nu era fericit, nici noi nu eram», «noi lam făcut dumnezeul nostru». Comisia a audiat din nou mărturii de la oameni îndoctrinaţi cu concepţia unui «Dumnezeu veşnic mânios, a unui Dumnezeu care este totdeauna furios» (...) Aceasta
a confirmat concluziile comisiei despre rolul jucat de factorul frică folosit de KSB. Câţiva dintre cei care au părăsit KSB şi au găsit noi cămine spirituale au remarcat cum, în noile părtăşii, învăţătura despre dragostea lui Dumnezeu i-a inundat pur şi simplu, ca o descoperire complet
nouă. În perioada de timp pe care au trăit-o la KSB nu s-au gândit la un Dumnezeu care iubeşte.
Aceasta dovedeşte o lipsă serioasă a învăţăturii KSB despre Dumnezeu. Ei Îl văzuseră până atunci numai ca un Dumnezeu mânios, gata oricând să-l pedepsească pe păcătos.“
Există unele indicii privind faptul că în urma sesizăriilor privind starea de abuz care a devenit o practică oficială în interiorul KSB, metoda propovăduirii a fost parţial schimbată. Martorii au împărtăşit autorului că acum se predică mult despre dragoste. Despre abilitatea, respectiv strategia lui Stegen de a schimba convenabil lucrurile, un fost activist remarca: Aceştia îşi schimbă faţa de aici până la următorul felinar de stradă de trei ori.
 Să nu ne mire aceasta: minciuna se teme de adevăr precum un sistem al abuzurilor de transparenţă.

La punctul 3 (brutalitate psihică):
Expunerea care urmează demască din acest punct de vedere KSB:
Comisia a auzit o întâmplare adevărată, considerată ca o mostră, marcând perioada de timp dintre
întrunirea KSB în Kranskop în 1975 până în ultimul timp, o întâmplare despre bătăile dure şi brutale (din care se susţine că una s-a terminat cu decesul victimei). Sunt relatări ale martorilor oculari despre bătăi aplicate despotic copiilor mici şi tinerilor, care lasă în urmă răni şi traume grele, relatări despre ţinere în arest în celule sau în dulapuri pentru abateri minore, relatări despre teroare şi brutalitate.
În memoria unora care au dat mărturii, acestea au rămas puternic şi chiar
persistă continuu traumatizant. Au existat şi relatări ale martorilor oculari din timpurile de început despre bătăi aplicate din plin cu sălbăticie copiilor de şcoală în anii '80 şi mai recent în anii '90.
Pe lângă acestea există chiar mărturii despre bătăi ale adulţilor în KSB în ultimii ani. >>> Multe dintre acestea s-au aplicat în prezenţa altora, ceea ce i-a traumatizat pe oameni şi îi ţine în cătuşele fricii.
>>> Comisia a constatat că în viaţa câtorva dintre cei bătuţi există urmări ale traumatismelor şi persistă în timp.“

La punctul 4 (abuz psihologic):
>>> KSB a instaurat brutalitatea nu numai în scopul lor, ci a decretat în acest fel şi instrumentarea unei secte psihice; despre aceasta ne sunt date următoarele expuneri:
Martorii au depus dovezi multiple privind manipulări prin presiuni psihologice exercitate de conducerea KSB.
>>> Comisia a auzit întâmplări despre blesteme înfiorătoare care au fost rostite sau ameninţări prin blesteme, pe care Erlo Stegen le-a rostit împotriva celor care au început să comită greşeli, împotriva celor care puneau la îndoială autoritatea sa sau împotriva acelora – chiar şi a membrilor de familie - care au părăsit sau puteau părăsi KSB. Imprecaţiile puteau fi formulate în maniera:
"Rostesc acum blestemul lui Dumnezeu asupra vieţii tale".
>>> Unii au mărturisit cum, fără explicaţie, au fost marginalizaţi sau cenzuraţi, în timp ce alţii au fost
anunţaţi să părăsească misiunea, iar din toate părţile li se reproşa retragerea.
>>> Au fost audiate alte câteva întâmplări care au şocat profund comisia.
Comisiei i s-a făcut cunoscut că în două sau trei cazuri, din cauza abuzurilor exercitate conform descrierilor de mai sus, persoanele respective s-au sinucis.”

La punctul 6 (Dezbinare de familii, inclusiv căsătorii):
Comisia a auzit în mod repetat mărturii despre participarea la despărţiri sau dezbinări de familii, obicei care persistă până acum ca o practică uzuală a conducerii KSB. Comisiei i s-au arătat derularea şi urmările distructive ale excomunicărilor instantanee din motive necunoscute aplicate în familii. Au existat relatări chiar din anii timpurii ai slujbei lui Erlo Stegen. Au fost relatate cazuri de înstrăinări, aparent fără sfârşit, chiar şi între creştini maturi şi dotaţi, ca rezultat al acestui tip de recuzare sau respingere.
>>>Câţiva au mărturisit cazuri extreme, relatând cum capi de familie (soţi) au fost îndemnaţi să divorţeze de soţiile lor pentru că acestea erau nesupuse, deci pentru că ele nu au vrut să se subordoneze liderilor.
 Alţii au povestit de cazuri când se aştepta de la soţii - sau chiar au fost îndemnate - să se despartă de soţii lor. A fost povestit un caz tragic în care conducerea KSB a sprijinit decizia unei soţii să se despartă de soţ ca să rămână în KSB. În final, ea a divorţat pe motivul că el ar fi părăsit calea KSB, deşi el era şi este şi acum un creştin devotat.
 El s-a rugat cu insistenţă şi cu seriozitate ca ea să nu facă acest lucru, ci să-şi salveze familia. Comisiei i s-a comunicat că în prezent este pe rol o situaţie asemănătoare cu o altă pereche.”

La punctul 7 (Neadevăruri şi amăgiri evidente):
Aici este un exemplu revoltător privind practicarea minciunii.
Câţiva membri de la început şi unii care în lunile trecute au părăsit KSB mărturisesc despre o practică a conducerii KSB care îndreptăţeşte minciuna şi amăgirile, numindu-le ‘înţelepciune’.Un fost lider îl citează pe Erlo Stegen: o minciună rostită în Hristos, pentru a proteja lucrarea Lui, nu este minciună! (preluat prin autor)
Au existat numeroase relatări despre practicile conducerii KSB, neadevăruri şi zvonuri ce se răspândesc3 despre cei ce părăseau KSB chiar şi în lunile trecute.
Iată cum se exprima Erlo Stegen despre un frate:
„Nu se poate concepe ca un om cu o imagine atât de evlavioasă şi cu cuvinte din Biblie să poată minţi în aşa fel, şi aceasta chiar scriind negru pe alb.
Aceasta e deja suficient pentru a se explica ce duh vorbeşte acolo
>>> E suficient însă, într-adevăr, să recunoaştem ce duh vorbeşte prin Stegen, iar pentru creştini avertizarea ar trebui să fie suficientă. Cuvântul lui Dumnezeu spune indubitabil: „Fereşte-te de o învinuire nedreaptă4(Exod 23,7) .
Sunt numeroase vocile care mărturisesc, aducând dovezi grăitoare, că au existat de mult timp avertizări privind KSB-ul şi încercări de a-l convinge pe Erlo Stegen să se pocăiască:
· 1977: Erlo Stegen a fost confruntat într-o conferinţă de împăcare cu următoarele acuzaţii ale
multor foşti membri KSB: influenţare prin vorbirile din transă ale Hildey Dube, vedenii, exagerare
privind mărturisirile de păcate, conducere dictatorială a lucrării. S-a renunţat atunci să se
facă publice stările de abuz pentru a proteja misiunea. Abia 10 ani mai târziu şi după mai multe încercări de a-l sensibiliza pe Erlo Stegen aspectele dezbătute au fost publicate.
2 La vremea apariţiei cărţii. (n.t.)
3 Cu intenţie. (n.t.)
4 „Stai de o parte când în joc este o minciună”. ( în limba germană - n.t.)
· 1981: Evanghelistul Alexander Seibel avertiza în revista „Mişcarea zuluşilor“ despre Erlo Stegen şi despre cărţile scrise în favoarea lui Stegen de dr. Kurt Koch, demascând aşa-zisa trezire amintită mai sus, din Africa de Sud. Seibel arăta, având la îndemână exemple, cum Koch, în ciuda cunoştinţelor lui fundamentale privind ocultismul şi spiritismul, nu a mai fost în stare să recunoască caracterul minciunii şi infestarea spiritistă a KSB. Chiar şi alte evaluări critice îl arată pe Koch în imposibilitatea de a distinge lucrurile. În acest sens, Alexander Seibel face un comentariu la intoducerea cărţii lui Koch intitulată În paradis, o carte care vorbeşte despre experienţe din viaţa de dincolo şi despre învierea din morţi. El îl citează pe Koch care scrie în introducerea cărţii sale: „ (...) am citit cu folos cărţile de faţă, ele sunt realmente o lovitură eficientă împotriva materialismului şi ateismului.“ Alexander Seibel comentează: „(...) m-a surprins cât de pozitiv evaluează dr. Koch aceste cărţi, el care cu un timp în urmă comentase negativ cartea lui Moody - Viaţa după moarte”.
Apoi tot dr. Koch revine şi scrie: “Am salutat faptul că editura Rowohlt Verlag Hamburg 1977 a scos cartea Viaţa după moarte. Într-adevăr, ea a umplut un gol. În 6 luni s-au vândut 150.000 de exemplare”.
Acelaşi autor, Alexander Seibel, explică într-o scriere a sa că misiunea KSB se dovedeşte a fi o mişcare paralelă a mişcării penticostale.
· Iunie 1984: Walter Wjst de la Adunarea Fraţilor din Karlsruhe a editat o publicaţie de avertizare privind KSB sub titlul: „O putere eficientă a rătăcirii.“
>>> În această publicaţie Wjst scrie: „În aceste zile, aşa-zisa mişcare de trezire din Kwasizabantu, denumită şi mişcarea zuluşilor,
se predică din nou pe sine. Erlo Stegen, sub protecţia lui Koch, face un turneu de conferinţe prin Germania.
>>> Acestă mişcare pare foarte simplă, fără strigăte de «Aleluia!» şi bătăi din palme. Ea elimină şi prin aceasta ideea că mişcarea carismatică i-a contestat Duhul Sfânt şi se defineşte ca fiind o mişcare de «oameni ai lui Isus.» În acelaşi timp însă sunt isterici în cel mai înalt grad, aşa că în mod expres trebuie să fim bine avertizaţi în acest sens. Bineînţeles că nu tot ce spun şi fac
reprezentanţii acestei mişcări este fals. Dar tocmai aici e pericolul care i-a cuprins pe mulţi creştini. Este cunoscut că învăţătura rătăcită cea mai periculoasă este aceea la care falsitatea iese la iveală la sfârşit. Chiar azi trebuie să ne debarasăm de aceştia, fiindcă Satan se îmbracă în înger de lumină, iar slujitorii lui în slujitori ai neprihănirii. (2 Corinteni 11,13)
De aceea trebuie verificat tot ce ne atrage atenţia şi interesul prin sunete şi cuvinte, redând parţial Cuvântul lui Dumnezeu, singurul îndreptar al adevăratului creştin. Sentimentele şi experienţele înşală.
Ce se adaugă la Cuvântul lui Dumnezeu sau ce Îl contrazice nu este de la
Dumnezeu. (..). Respingem recomandarea de a verifica la faţa locului mişcarea (s-au aranjat chiar şi zboruri în acest sens), trebuie să avertizăm şi să evităm a avea vreo legătură în vreun fel cu aceste influenţe nebiblice.”
· 6 iunie 1987: Publicarea unei mărturisiri relatate de Martin Frische şi J. şi H. Trauernicht sub
titlul „O căsătorie se distruge“ în Kwasizabantu. În această scriere sunt înfăţişate metodele lui Erlo Stegen şi ae echipei lui, metode poleite cu minciuni, care-l dispreţuiesc pe om, se referă la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului ca fiinţă creată de Dumnezeu.
· 11 iunie 1987: Wim Malgo scria într-o scrisoare care a fost publicată: „Pe când el (Erlo Stegen,  nota autorului) era în Zionhalle, a trebuit, din păcate, să constat că a fost apucat de duhul de isterie penticostală despre care noi fusesem deseori avertizaţi în foaia noastră“.
· 1993 şi 1998: Broşura de avertizare a lui Ralf Daubermann şi Friedemann Bottesch despre efectele misiunii Kwasizabantu asupra adepţilor din Germania. În această scriere au fost arătate detaliat influenţele nebiblice aduse prin KSB.
· 1994: Într-o relatare despre o călătorie în Africa de Sud, Alexander Seibel avertiza din nou despre KSB. Astfel, el scria despre declaraţii ale unor foşti membri KSB pe care i-a cunoscut acolo:
Rezumând concentrat, ca rezultat al multor discuţii, am făcut următoarele notiţe, respectiv am reţinut următoarele citate: «Lucrează un alt duh. Harul nu este în punctul central, ci păcatul, respectiv omul».
>>> Toate predicile sunt centrate pe păcat şi, ca rezultat al unei interpretări false privind păcatul, totul se învârteşte în jurul păcatelor în mod detaliat, şi asta duce la faptul că trebuie mărturisit fiecare
păcat în parte.
>>> Se predică legalist şi despre pedeapsa cu iadul şi, astfel, din cauza acestor mesaje necristocentrice şi neechilibrate, se ajunge la inducerea nesiguranţei mântuirii.
>>> Legalismul devine obligaţie, mărturisiriea în detaliu a păcatelor, de asemenea“.
· 1999: Teologul sud-african Colin Peckham, care cunoaşte KSB de la constituire şi care până de curând s-a considerat un prieten al acestei mişcări, a editat o broşură de avertizare, în care, printre altele, scria:
>>> „Ca un prieten care trece pe alături ca să ajute, doresc să rog conducerea să nu lase mişcarea în integralitatea ei să alunece, devenind o organizaţie nebiblică şi exclusivistă.
>>> Spre binele vostru înşivă ca mişcare, pentru binele celor care vă urmează necondiţionat, pentru binele celor care intră la voi în mişcare şi care, poate, mai târziu trebuie să plătească un preţ dureros pentru această intrare, pentru Numele lui Dumnezeu, vă rog să vă opriţi şi să priviţi la drumul vostru, la calea pe care conduceţi oamenii. Încetaţi cu îndepărtarea autocrată a oamenilor de bine din punct de vedere spiritual! Întrerupeţi, chiar opriţi, necazurile şi suferinţele!
>>> Această nenorocire s-a petrecut deja o dată. Opriţi, cât mai este la îndemână, rănirea şi chinul oamenilor! Nu mai lăsaţi să se petreacă astfel de lucruri! Încetaţi să susţineţi că metoda KSB privind identificarea
miresei este singurul drum adevărat al spiritualităţii! Se poate uşor trage concluzia: KSB pretinde că numai creştinii dintre ei sunt mireasa Domnului Isus. Oamenii buni duhovniceşti sunt altfel decât voi.
>>> Nu vă consideraţi ca singurii care faceţi corectări. Avem nevoie unii de alţii ca sistem de siguranţă. Vă rog, puneţi această scrisoare la inimă şi cugetaţi la cuprinsul ei înaintea lui Dumnezeu! Ascultaţi strigătele celor care suferă din pricina măsurilor iraţionale pe care le practicaţi“.
· 5 iunie 2000: Se publică o broşură de avertizare de către actuali şi foşti membri KSB, cu titlul :
Apel urgent către conducerea misiunii Kwazulu/Natal, Kwasizabantu Africa de Sud. Apelul
începe cu următoarele cuvinte:
După 3 ani de gândire şi sfătuire prin rugăciune, care au avut
punctul culminant într-o întâlnire în aceste zile, noi, cei prezenţi, reprezentăm prin semnăturile noastre mădulare îngrijorate din trupul lui Hristos, mădulare care s-au adunat aici, atât dintre cei care au părăsit comunitatea din Kwasizabantu, misiunea KSB, dintre cei care au fost excomunicaţi, cât şi dintre cei care sunt încă în KSB. Emitem următoarea declaraţie pe care o răspândim pretutindeni unde se află mădulare ale trupului lui Hristos, ca un apel la rugăciune comună, având ca puncte cele de mai jos“.
 Punctele amintite sunt:
1. Lipsa de responsabilitate
2. Abuz spiritual
3. Minciună şi erezie

>>> La punctul 2, „Abuz spiritual“, se spune: tirania spirituală, spălarea creierului şi manipularea au fost confirmate prin numeroase (sute) mărturii ale victimelor, şi chiar ale acelora care au luat parte la asemenea activităţi. În articolele din presă din ultimile zile s-au publicat exemple pe care conducerea KSB nu numai că le-a tăgăduit şi le-a respins, ci le-a folosit ca oportunitate de a aduce blam celor care au demascat aceste abuzuri.
La punctul 3 („minciună şi erezie“ ) se relatează:Respingem iraţionalismul şi jocurile de culise ale practicilor mincinoase şi minciunile, respingem dezinformările şi manipulările.“
· 19 februarie 2000: Pastorul Trevor Dahl, cumnatul lui Erlo Stegen şi ginerele lui Friedel Stegen, sprijină apelul cu următoarele cuvinte:
>>> „Eu am sprijinit documentul de faţă cu titlul Apel urgent către conducerea misiunii Kwasizabantu cu o inimă împovărată şi cu o profundă dezamăgire deoarece conducerea misiunii Kwasizabantu a respins apelurile repetate şi încercările multor oameni, şi chiar ale mele personal, prin care le-am comunicat să se îndepărteze de astfel de practici rele ce se exercită în misiune, să înceteze să le muşamalizeze şi, prin aceasta, să fie necinstiţi. Aceste practici au devenit păguboase pentru Biserica lui Hristos.
>>> În timp ce în cei 25 de ani ai mei la KSB am încercat să îmi exprim dezacordul şi să mă distanţez de practicile infiorătoare necreştineşti despre care luam în permanenţă cunoştinţă, îmi pare rău acum, regret şi îmi cer iertare pentru faptul că înainte cu trei ani de a pleca, deşi ştiam toate aceste lucruri cu care nu mă puteam identifica, am pledat în favoarea KSB, punând această mişcare într-o lumină pozitivă. Aş dori să îmi cer iertare de la aceia care au fost răniţi prin mine şi de la aceia care din cauza mea sunt răniţi sau a căror relaţie cu Domnul Isus a fost atinsă prin legătura cu mine (şi cu familia mea). Vă rog cu smerenie să mă iertaţi! Cu inima frântă regret că
misiunea continuă în acelaşi fel, astfel că oameni din interiorul şi exteriorul KSB sunt amăgiţi, minţiţi şi li se omoară personalitatea, şi toate acestea le fac în numele ‘înţelepciunii’ şi pentru a proteja lucrarea.
· 19 februarie 2000: În Africa de Sud se editează o broşură însoţitoare a „Apelului urgent către conducerea misiunii Kwasizsabantu“ , publicată ca document oficial.
În aceasta se spune:
Dragi fraţi şi surori în Hristos,
>>> Prin această scrisoare deschisă dorim să informăm mădularele răspândite ale trupului Domnului Isus din Africa de Sud şi din afară despre câteva aspecte nebiblice controversate din misiunea KwaZulu/Natal der Kwasizabantu (KSB) şi să vă facem atenţi asupra acestora.
>>> Această scrisoare este o rugăminte adresată conducerii KSB de a asculta, de a se pocăi şi de a se schimba. Această scrisoare provine de la un grup mare de lideri spirituali din diferite biserici din Africa de Sud, care au părăsit KSB sau sunt hotărâţi să facă acest lucru. Cauza scrisorii noastre - suntem parte a
bisericilor din Africa de Sud şi din afară - se găseşte în înţelegerea pe care o avem la îndemnul din Matei 18 unde se spune despre Adunare: Dacă toate încercările de a aduce un frate de pe drumul rătăcit şi în acest fel să ne împăcăm cu el eşuează, Domnul Isus ne indică să informăm întreaga Biserică. Aceasta e ultima măsură de a-l constrânge pe un frate, de a-l convinge să accepte corecţia şi să reacţioneze ca atare.
>>>  De când a început KSB, acum circa 30 de ani, mulţi creştini s-au
ataşat, unii ca laici, alţii colaboratori, şi ei au fost siliţi să descopere poziţia, direcţia, învăţătura şi practica acestei misiuni care, prin natura ei nebiblică, se dovedeşte în mod evident a fi sectă.
>>> Strădaniile întreprinse în vederea unei reforme interne au fost respinse sistematic, iar oamenilor care au pus întrebări li s-a retras dreptul de a mai fi membri. >>> Ca o încercare disperată de a aduce corectare şi împăcare în misiune, în 1977 au fost invitaţi lideri internaţionali ai tineretului cu misiunea de a fi mediatori imparţiali şi neutri. Nu s-a modificat nimic ci, în realitate, tendinţele
negative s-au ascuţit şi au devenit mai extremiste. (...) Suntem martori că acest sistem a devenit un sistem al abuzului. (sublinierea autorului)
· 23 iunie 2000: Centrala Alianţei evanghelice din Africa de Sud publică o relatare despre KSB, după câteva încercări zadarnice de a vorbi cu Erlo Stegen despre reproşurile masive ale foştilor activişti. După chestionarea mai multor foşti membri KSB, au fost publicate rezultatele cutremurătoare a 14 comisii de investigare centrale. Moss Ntlha, secretarul general al Alianţei Africii de Sud, scrie într-o introducere a relatării liderilor de biserici responsabili:
>>> „Vă scriu într-o situaţie pe care o consider foarte importantă pentru voi, ca şi pentru întreaga părtăşie a bisericilor evanghelice din Africa de Sud. De câtva timp, mass-media din Africa de Sud a răspândit ştiri scandaloase despre una dintre cele mai importante misiuni – instituţii a ţării, respectiv despre misiunea Kwasizsabantu. Acesta a fost bineînţeles motivul de îngrijorare pentru mulţi care au cunoscut misiunea şi care au văzut lucrări minunate pe care Dumnezeu le-a făcut cu această
misiune. Se pare că acum, odată cu scurgerea timpului, lucrurile s-au schimbat în rău, fapt care solicită un răspuns la această chestiune. Vă transmit acest comunicat cu profundă întristare şi profundă grijă pastorală privind slujba KSB şi din grijă atât pentru oamenii din interiorul misiunii, cât şi pentru cei care părăsesc misiunea.”
Despre cum se procedează în cazul criticii sistemului în interiorul KSB şi de ce avertizarea
privind starea KSBului ajunge să fie verificată critic mult prea târziu pentru mulţi membri KSB reies clar din următorul exemplu. Un fost colaborator al publicaţiei Misiunea biblică şi de literatură, dr. Kurt Koch e.V., scrie într-o declaraţie publicată din 15.04.2000: „Despre tranziţiile interne nu am aflat niciodată ceva. Dacă totuşi ici şi colo erau exprimate critici la adresa liderilor KSB, atunci eu şi majoritatea prietenilor KSB le consideram vrăjmaşe sau atacuri satanice asupra lucrării lui Dumnezeu.“
În 1978, pastorul Horst Marquardt, de la Radiodifuziunea evanghelică, a exprimat îndoieli puternice împotriva KSB. Acelaşi lucru l-au făcut Wolfgang Bühne şi Alexander Seibel, care au publicat o broşură de avertizare. „Toate avertizările au fost însă respinse, fiind considerate atacuri ale vrăjmaşului. Aici, ca scriitor de frunte, a fost dr. Kurt Koch, deoarece el avea relaţii de cea mai mare încredere cu Erlo Stegen şi KSB. Până la urmă, datorită activităţii lui literare, el a avut perspective de ansamblu ca nimeni altul dintre noi. El se bucura de încrederea noastră, fiind un slujitor al Evangheliei care avea capacitatea descoperirii duhurilor.
Astfel, eu, care aveam obligaţia personală creştinească să verific totul eu însumi, am neglijat condamnabil. Aceasta nu era permis să se petreacă. Astăzi îmi pare foarte, foarte rău şi-i cer iertare înainte de toate fratelui Alexander Seibel.
Tocmai cu el aveam atunci, în 1990, o şedinţă extraordinară în cercul Alianţei Evanghelice Herbon. Această experienţă grea, aceste îndemnuri critice ale fraţilor, date cu uşurătate la o parte, sunt pentru mine şi trebuie să fie pentru toţi credincioşii o avertizare semnificativă.”
>>>>>> Este de aşteptat că viitorul va aduce alte câteva dezvăluiri despre KSB şi despre duhul de minciună care lucrează în această sectă.
Aşadar nu ar trebui să fie de mirare că liderii responsabili tăgăduiesc mai departe adevărul şi sucesc mai departe lucrurile. Dar ce se întâmplă cu multele victime ale acestei mişcări? Vor supravieţui ele spiritual?
Multe personalităţi cunoscute şi foarte influente din interiorul grupărilor evanghelice germane sunt strâns ataşate de KSB. Deşi activitatea KSB este de acum cunoscută, se observă la ei o tăcere suspectă. Cu puţine excepţii, nu se va (re)cunoaşte poate niciodată care a fost puterea liderilor comunităţii, greşelile şi ereziile lor. Cunoscând o serie de detalii privind această mişcare, ar fi momentul să se ia urgent o poziţie corectă faţă de ea, cu responsabilitate, proclamând doar adevărul Sfintei Scripturi ca singură autoritate.

ŞI-A FERMECAT KSB-UL ADEPŢII???
Este posibil ca în interiorul unui organism creştin macazul credinţei creştine şi al vieţii să fie deviat fără ca cei credincioşi să fie fermecaţi? Aşa ceva se poate petrece numai când amăgirile şi manipulările au reuşit. O asemenea amăgire s-a produs la creştinii galateni şi se aseamănă în mod izbitor cu situaţia KSB-ului. Pavel a trebuit să le spună atunci galatenilor:
O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul ori prin auzirea credinţei? Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească? (Galateni 3:1-3)
Voi, care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har. Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii. (Galateni 5:4-5)
Despre calea mântuirii biblice se spune:
Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii. (Romani 3:28)
Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. (Galateni 2:16)
În Faptele Apostolilor 8:9-24 se relatează despre un vrăjitor, Simon, care îi domina spiritual pe oamenii din Samaria. El a savurat această putere şi se bucura de trecere înaintea celorlalţi. Când Filip a ajuns în Samaria şi predica despre Domnul Isus Hristos, atunci el şi-a pierdut puterea şi prestigiul printre oameni deoarece vestea despre Domnul Isus i-a eliberat pe oameni şi i-a condus spre El. Atunci Simon şi-a schimbat strategia. L-a recunoscut şi el pe Isus şi s-a botezat. Dar făţărnicia lui a devenit clară curând şi a zis:
Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.” (Faptele Apostolilor 8:19).
Erlo Stegen îşi amintea la o conferinţă din 3.10.1998 din Stadthalle Limburg de timpul dinaintea trezirii. Atunci, referindu-se la Faptele Apostolilor 19:12, Stegen, şi-a exprimat deschis gelozia faţă de faptul că din acele basmale care fuseseră atinse de trupul lui Pavel ieşise putere. Este dovada că el râvnea şi că lupta să aibă influenţă şi putere. Cu acea ocazie el le spunea ascultătorilor: „Fii un Iacov, şi spune: «Doamne, nu te las până nu mă vei binecuvânta!»”. Stegen povestea că oamenii, la „trezirea“ care a urmat, puteau citi pe cerul deschis cuvântul „Kwasizabantu“. Apoi el a pus publicului prezent întrebarea: „Câţi oameni ai întors tu la Dumnezeu?“
Aici, ca şi în alte locuri, se explică evident ceva din motivaţia lui Stegen: dorinţa lui după
influenţă, putere, succes şi autoritate. El le-a primit, dar ca pe o băutură de buimăceală a mâniei lui Dumnezeu.
>>> În cuvântarea de rămas bun către bătrânii Bisericii din Efes, Pavel spunea:
Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma; şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. (Faptele Apostolilor 20:29-31)

 APEL LA VEGHERE
Erezia nu se limitează doar la anumite grupări sau organizaţii. Ea traversează acum întreaga creştinătate. Pentru a trăi spiritual este indispensabilă o legătură cu Domnul Isus şi Cuvântul Lui. Acolo unde intervine erezia, ea are totdeauna o latură şi o privelişte deosebit de plăcute şi de evlavioase.
>>>Erezia se îmbină cu nevoi şi deficienţe în viaţa creştinilor şi oferă pentru acestea soluţii potrivite. Dorinţa după autoritate, putere, succes, perfecţiune, unitate, sănătate, prosperitate, protecţie, bogăţie, plăceri, experienţe grozave ş.a.m.d. formează paleta de minusuri, de goluri pe care cei ce duc în erezie se oferă să le umple; o ofertă uriaşă care aşteaptă în supermagazinele creştinilor de aparenţă. Dacă ar fi cunoscute intenţiile diabolice ale ereziilor, nu ar exista niciun creştin indus în eroare. Dar întrucât erezia poartă totdeauna caracterul amăgirii, ea nu poate fi recunoscută de orice creştin. Pavel a trebuit să-i avertizeze pe corinteni de ereziile strecurate în rândurile lor:
Oamenii aceştia sunt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, care se prefac în apostoli ai lui Hristos. Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină. (2 Corinteni 11:13-14)
Aceasta ne arată cât sunt de importante şi de decisive pentru noi luciditatea sau cumpătarea şi vigilenţa sau atenţia. Aceste însuşiri pot însă să crească cu adevărat numai acolo unde se citeşte Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, şi se studiază cu rugăciune. Cine vrea să scape de cursele puse de Satan prin manevrele de amăgire ale creştinismului aparent, acela trebuie nu numai să audă cuvintele Sfintei Scripturi, ci şi să le înţeleagă şi să le aplice:
Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi. (1 Ioan 4:1)
...nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le. (Efeseni 5:11)
Fereşte-te de o învinuire nedreaptă (Exod 23:7), în limba germană sensul fiind: „stai la distanţă de un lucru la care e în joc minciuna”.
Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. (1 Petru 5,8-9)
Fii cu luare aminte asupra ta însuţi şi asupra învăţăturii pe care o dai altora; stăruie în aceste lucruri, căci, dacă vei face aşa, te vei mântui pe tine însuţi şi pe cei ce te ascultă. (1 Tim. 4:16)

MATERIAL PRELUAT SI ADAPTAT de CRISTI S. DUPA LUCRAREA  ORIGINALA  KWASIZABANTU –ERLO STEGEN ŞITREZIREA PRINTRE ZULUŞI
 DE AUTORUL  Joachim Rosenthal

DETALII SI PE SITE-UL ksb-alert.com


BIBLIOGRAFIE
1 Gott unter den Zulus, Dr. Kurt E. Koch, Bibel- und Schriftenmission Dr. Kurt E. Koch e.V.,
Schwäbisch Gmünd, 1995, S. 39 (erstmals erschienen 1976)
2 Im Paradies, Dr. Kurt E. Koch, Brunnen Verlag, Basel, 1992, S.42
3 Erweckung unter den Zulus, Erlo Stegen, Bibel- und Schriftenmission Dr. Kurt E. Koch e.V., 1993,
4. Auflage, S. 108
4 Fax einer Besucherin des südafrikanischen Missionswerkes vom 30.04.2000 an den Verfasser
5 Informationen aus der Vorstellungsschrift “Mission Kwasizabantu”, ohne Datum
6 CFT “Christen für die Wahrheit”, Infoschrift ohne Datum, Osterlängstr. 47, 73527 Schwäbisch
Gmünd
7 Erweckung unter den Zulus, S. 30-32
8 ebd. S. 58
9 ebd. S. 59-60
10 ebd. S. 64
11 ebd. S. 83
12 ebd. S. 92
13 Spiel mit dem Feuer, Wolfgang Bühne, CLV, 1989, S. 23-24
14 ebd. S. 39-40
15 Spiel mit dem Feuer, S. 33-34
16 Erweckung unter den Zulus, S. 79
17 ebd. S. 68
18 ebd. S. 73-74
19 ebd. S. 79
20 ebd. S. 183
21 Gott unter den Zulus, S. 198
22 ebd. S. 50-51
23 ebd. S. 194
24 ebd. S. 201-202
25 ebd. S. 203-204
26 Erweckung unter den Zulus, S. 83-86
27 ebd. S. 87-88
28 Gott unter den Zulus, S. 51
29 Die Zulu-Bewegung, Alexander Seibel, Stellungnahme zu einige Büchern des Dr. Kurt Koch über
die Zulu-Bewegung, 1981, S. 10
30 Gott unter den Zulus, S. 96-99
31 Erweckung unter den Zulus, S. 81
32 Eine Ehe zerbricht an Kwasizabantu, Johannes Trauernicht, H. Trauernicht, Martin Frische,
Pretoria, 6.6.1987
33 ebd.
34 Erlo Stegen antwortet Alexander Seibel, Verteilschrift, Ansprache von E. Stegen an
rußlanddeutsche Christen, die 1981 in Kwasizabantu waren.
35 Aus einem Brief von Erwin Redinger vom 01.02.2000 an einen KSBler, von ihm weitergeleitet
am 15.04.2000 an den Verfasser
36 Brief von Erwin Redinger, zitiert in einer öffentlichen Erlärung eines ehemaligen KSBlers vom
10.02.2000
37 Im Paradies, Dr. Kurt E. Koch, Brunnen Verlag, Basel, 1992, S. 67
38 ebd. S. 39-40
39 ebd. S. 40
40 ebd. S. 44
41 ebd. S. 68
42 ebd. S. 45-52
43 ebd. S. 53
44 ebd. S. 57
45 ebd. S. 60
46 ebd. S. 63
47 ebd. S. 62
48 ebd. S. 64
49 Die Zulu-Bewegung, S. 2
50 Im Paradies, S. 58
51 ebd. S. 119-120
52 Die Zulu-Bewegung, S. 15
53 Die Vorstellungsschrift der KSB enthält kein Datum, Veröffentlichung vermutlich Anfang 2000
54 Brief vom 07.01.1883 an die Mitglieder des Brüderrates vom Evangelischen Brüderverein. Der
Brief wurde von 14 Geschwistern unterschrieben und mit dem Zusatz vermerkt: “Es beten und
seufzen noch viele außer uns.”
55 “Der andere, klarere, reinere Weg Kwasizabantus”, Brief von Hans Koller an die Leitung der
deutschen Mission Kwasizabantu, Kaltbrunn, den 27.01.1999, veröffentlicht 2000 im Internet unter
www.kwasizabantu.de (neu: ex-ksb)
56 Rundbrief Nr. 128 für den Freundeskreis der Bibel- und Schriftenmission Dr. Kurt E. Koch e.V.,
Okt. 1997
57 Auswirkungen der Mission Kwasizabantu bei ihren Anhängern in Deutschland, herausgegeben
von Friedemann Bottesch, 75334 Straubenhardt, Neufassung von 1998
58 ebd. S. 5
59 ebd. S. 6+9
60 Die Mission Kwasizabantu, Friedemann Bottesch
61 Dr. Colin Peckham in einem veröffentlichten Brief vom 19.2.99 an seine Schwester Mollie
Engelbrecht
62 Auswirkungen der Mission Kwasizabantu bei ihren Anhängern in Deutschland, S. 31
63 idea spectrum 20/00 vom 14.02.2000
64 Auswirkungen der Mission Kwasizabantu, S. 8
65 Fax eines langjährigen KSB-Kenners vom 7.1.2000 aus Pretoria, der Absender möchte
ungenannt bleiben
66 idea spektrum 11/2000 vom 15.03.2000, S. 22-23
67 TOPIC Nr. 3/2000, S. 4
68 e-mail vom 04.03.2000 eines ehemaligen KSBlers an den Verfasser, ins Deutsche übersetzt
69 Bericht über Kwasizabantu, Ev. Allianz Südafrika
70 ebd.
71 ebd.
72 ebd.
73 ebd.
74 ebd.
75 Erlo Stegen antwortet Alexander Seibel, 1981
76 Die Zulu-Bewegung, S. 1
77 Die Wegweisung, Juni 1984
78 Pfäffikon ZH, 11.06.1987, M/ev (Wim Malgo)
79 Informationen aus www:kwasizabantu.de (neu: ex-ksb)
80 Colin Peckham in einem Brief an seine Schwester Mollie, eine KSB-Anhängerin, die in Südafrika
lebt, Edinbourgh, 19.02.1999, veröffentlicht von Peckham
81 Mulden, Kwazulu/Natal, 05.01.2000, Prof. Koos van Rooy, Greg Damron, Somerset Morkel
82 Trevor Dahl, Muden, Kwazulu/Natal, 19.02.2000
83 Südafrika, 19.02.2000, www.kwasizabantu.com
84 “Bericht über Kwasizabantu (Südafrika) von einem Gremium christlicher Leiter an die
christliche Gemeinschaft”, Rev. Moss Nthla, Pietermaritzburg, 23.06.2000, im Auftrag von 14
Gremiumsmitgliedern, ins Deutsche übersetzt
85 “Meine persönliche Erfahrung mit der Mission Kwasizabantu”, 15.04.2000, e-mail an den
Verfasser

86 Vortragstour von Erlo Stegen im Herbst 1998, aus den Notizen des Verfassers